Mobilitatea urbană nemotorizată câștigă teren în mai multe orașe din România, ca răspuns la congestionarea traficului, poluarea fonică și de mediu, dar și ca urmare a presiunii exercitate de reglementările europene privind calitatea aerului. Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), obligatorii pentru municipiile cu peste 50.000 de locuitori, constituie principalul cadru de planificare în acest domeniu.
Piste de biciclete — unde s-a construit, unde lipsesc
Cluj-Napoca este considerat pionierul infrastructurii cicliste în România. Orașul dispune de circa 120 km de piste de biciclete, cu extinderi planificate spre zona metropolitană. Rețeaua include atât piste segregate fizic de carosabil, cât și benzi marcate pe arterele cu trafic moderat.
Timișoara a investit în infrastructura ciclică în paralel cu reamenajarea unor bulevarde centrale. Pistele din centrul orașului sunt în general de calitate bună, deși continuitatea lor este întreruptă la mai multe intersecții importante.
Bucureștiul are una dintre cele mai fragmentate rețele de piste din capitala unui stat UE. Deși lungimea totală a infrastructurii alocate bicicletelor depășește 200 km în hârtii, calitatea și coerența traseelor lasă mult de dorit. Numeroase piste sunt întrerupte brusc, trec pe trotuar sau sunt ocupate de autovehicule parcate neregulamentar.
Date ELTIS / European Platform on Sustainable Urban Mobility Plans: România are peste 40 de municipii cu PMUD adoptat sau în elaborare. Finanțarea implementării provine predominant din fondurile europene de coeziune 2021–2027.
Trotinete electrice în regim de sharing
Operatorii de trotinete electrice de tip dockless — Bolt, Lime și alții — sunt prezenți în principalele orașe din România din 2019–2020. Numărul de vehicule în circulație și aria de acoperire variază sezonier, cu vârfuri în lunile calde.
Cadrul legal pentru circulația trotinete lor electrice a fost clarificat prin modificările aduse Codului Rutier în 2021, care le-au asimilat bicicletelor în privința regulilor de circulație. Cu toate acestea, aplicarea în practică a regulilor — mai ales a interdicției de a circula pe trotuar — rămâne inconsecventă.
Unele primării au impus zone de parcare desemnate și plafoane ale numărului de vehicule operate de fiecare companie. Cluj-Napoca și Timișoara au implementat astfel de restricții mai devreme decât Bucureștiul, unde densitatea mare de trotinete a generat conflicte cu pietonii în zonele centrale.
Zone pietonale și restricții de trafic
Pietonalizarea unor zone centrale a avansat lent, dar constant, în mai multe orașe. Strada Republicii din Brașov, Piața Unirii din Cluj-Napoca sau Calea Victoriei din București sunt exemple de artere unde restricțiile de trafic auto au creat premisele unor spații publice mai animate și mai sigure.
Zonele 30 km/h — un concept promovat de Comisia Europeană ca măsură de siguranță rutieră — sunt implementate sporadic în cartierele rezidențiale, fără o strategie unitară la nivel național. Câteva primării au adoptat regulamente locale, dar monitorizarea respectării acestora este limitată.
Parcări pentru biciclete și facilități de intermodalitate
Facilitățile de parcare pentru biciclete la stațiile de metrou, gările și stațiile de autobuz principale lipsesc în mare parte sau sunt insuficiente față de cerere. Conceptul de bike-and-ride — lăsarea bicicletei la o stație de transport în comun și continuarea călătoriei cu mijloace de transport public — este funcțional la scară limitată, mai ales la câteva stații din Cluj-Napoca și în jurul stațiilor de metrou din București.
Planuri de mobilitate urbană durabilă — ce prevăd
PMUD-urile municipale conțin, de regulă, obiective privind reducerea ponderii deplasărilor cu automobilul personal, creșterea cotei modale a transportului nemotorizat și îmbunătățirea calității aerului. Concret, acestea prevăd:
- Extinderea rețelei de piste de biciclete cu coridoare conectate, nu tronsoane izolate.
- Amenajarea de stații de biciclete sharing municipale (bike-sharing) cu infrastructură proprie.
- Reamenajarea unor intersecții pentru prioritizarea pietonilor și cicliștilor.
- Restrângerea parcărilor la sol în zona centrală și reconversia spațiilor eliberate în zone verzi sau pietonale.
Finanțare europeană și constrângeri bugetare
Fondurile europene disponibile pentru mobilitate urbană durabilă în perioada 2021–2027 includ Programul Operațional Transport, Programele Regionale și Fondul pentru o Tranziție Justă. Accesul la aceste fonduri este condiționat de existența unui PMUD valid și de capacitatea administrativă a beneficiarilor de a gestiona contractele.
Cofinanțarea locală reprezintă o constrângere semnificativă pentru municipiile cu bugete reduse. Unele proiecte de infrastructură ciclică au fost amânate sau reduse ca amploare din cauza dificultăților de asigurare a contribuției proprii.
Surse externe: ELTIS — Observatorul European pentru Mobilitate Urbană | Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Ultima actualizare: 14 mai 2026
